jump to navigation

Interviu cu dl Adrian Boghiu, Director General al companiei de colectare creante EOS KSI Romania Mai 11, 2009

Posted by tibinews in Afaceri, Economie, Interviu.
add a comment

TibiNews

eos

TibiNews: Spuneţi-mi, pentru inceput, câteva cuvinte despre firma pe care o conduceti.

Adrian Boghiu: Firma EOS KSI Romania face parte din grupul internaţional EOS cu sediul central in Hamburg (Germania) şi ofera servicii de recuperare de creanţe naţionale şi internaţionale, servicii de factoring şi achiziţionare de portofolii de creanţe.Grupul EOS mai este prezent intr-un numar de aproximativ 20 de ţari printre care as putea enumera Austria, Belgia, China, Elveţia, Grecia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, România, Rusia, Spania, Turcia, Ungaria şi SUA. Reprezentanta din Romania are un numar de aproximativ 450 de angajati.

TN: Care sunt principalii clienti pe care ii aveti aici in Romania ? Imi puteţi da cateva exemple ?

A.B.: As putea mentiona urmatorii clienti : BCR, Banca Romaneasca, BRD, CitiBank, Raiffeisen, Orange, Vodafone, Cosmote, Romtelecom, BCR Asigurari, Asiban, Garanta şi altii. In general, recuperam creanţe pentru principalii jucatori din piaţa bancara, piaţa telecomunicaţiilor, piaţa asigurarilor şi nu numai.

TN: In acest moment, care este valoarea aproximativă a portofoliilor cesionate pe care le deţineţi şi pe care trebuie sa le recuperaţi?

A.B.: Peste 800 de milioane RON.

TN : Imi puteţi spune, in medie, cu ce procent din valoarea debitului se achiziţionează o datorie ?

A.B. : Anul trecut (2008) preţurile au fost intre 20% şi 30% din valoarea datoriei, dar au scazut foarte mult.

TN: N-ar fi mai ieftin pentru banca sa angajeze oameni şi sa infiinteze departamente speciale pentru colectare, decat sa vândă creanţele?

A.B.: In primul rand, bancile primesc banii direct, bani pe care ii investesc după aceea. Daca ar incerca sa colecteze toate creanţele prin forte proprii, s-ar putea sa nu recupereze nici acei 20%. Functia de bază a bancilor nu este sa colecteze bani.

TN: Atunci, n-ar fii mai avantajos pentru banca sa renegocieze graficul de rambursare, pentru a recupera totusi datoria de la debitor?

A.B.: Ba da, este avantajos, bancile folosesc şi aceasta metoda, rescadenţarea. Ca şi noi, de altfel. In general, cea mai mare parte a companiilor din piaţă au o abordare ce cuprinde trei variante de colectare a datoriilor: colectare internă, colectare externă şi vanzare. Acestea nu se exclud unele pe altele.

TN: Pentru un portofoliu de creanţe cesionate, din 100%, care este procentul pe care il recuperaţi, in medie?

A.B.: Depinde de portofolii, au fost unele care au mers foarte bine, altele foarte prost. Putem spune ca procentele variază intre 5% şi 45%. Depinde şi pe ce interval de timp se face analiza. De exemplu, daca nu s-a colectat nimic in primii doi ani, poate se colectează in al treilea an.

TN : Iar daca este o fraudă, nu se mai recuperează nici in al 5-lea an…

A.B.: Asa este, daca este vorba despre o fraudă, ne indreptam spre penal.

TN: Este profitabilă cesiunea de creanţe?

A.B.: Da, dar depinde cum o faci. E ca orice altă activitate economică. Insă, in acelasi timp, e şi riscantă. Gradul de risc e mare.

TN: Oamenii sunt destul de reticenti la ideea ca o alta firma le-a cumparat datoria şi acum trebuie sa o plateasca in alta parte. Ce argumente aveti in acest caz?

A.B.: Cesiunea de creanţe este un mecanism legal, prevăzut in codul civil. Debitorii nu trebuie sa semneze niciun contract cu firma de recuperare. Cesiunea de creanţe nu necesita acordul celui cesionat. E dreptul bancii de a primi niste sume iar banca işi vinde acel drept. Debitorul oricum trebuie sa achite suma respectivă.

TN: Care este ponderea fraudelor in totalul debitelor pe care le lucraţi? Ma refer aici la credite luate cu adeverinte de munca false, cu buletine false etc..

A.B.: Nu avem o cifra exactă, dar ar fii in jur de 3%-7% din totalul creanţelor.

TN: Care ar fii in opinia dumneavoastră portretul debitorului cel mai intalnit (sex, vârsta, educaţie, etc)?

A.B.: Cel mai intâlnit debitor il reprezinta bărbatul tânăr şi necăsătorit. Dar nu există un singur portret, sunt mai multe portrete depinzând şi de provenienta datoriei (bancă, asigurari, telefonie).

TN: Despre regiuni ce ne puteţi spune?

A.B. : Debitorii din Transilvania, Banat şi din Bucuresti sunt mai constiinciosi şi mai cooperanti decât cei din Moldova sau Oltenia. Cei din Dobrogea sunt undeva la mijloc.

TN : Sa discutăm şi despre criza financiara şi economică. Care sunt efectele principale ale crizei, şi cum este afectat segmentul firmelor de recuperare?

A.B.: Efectul principal este cresterea somajului, care se transpune in venituri mai mici. Prin urmare, sumele care se recuperează sunt mai mici. Cu toate acestea, dreptul de a cere, ca şi creditor, plata unei datorii rămane. Criza nu schimbă acest drept şi nici obligaţia debitorului de a rambursa acea datorie.

TN: Cu ce procent ar putea scădea incasarile EOS KSI in 2009?

A.B.: Au scăzut cam cu 20%-25% in 2009, la fel se preconizează şi in 2010.

TN : Ce modificari aţi produs in interiorul firmei pentru a trece mai usor peste aceste efecte ale crizei ?

A.B. : Ca şi alte companii, am redus costurile şi am căutat noi modalitaţi de colectare.

TN : Scaderea costurilor afectează şi personalul? Vor fi scaderi de salarii sau oameni daţi afara?

A.B.: Noi nu am avut un proces de dat afara a personalului din motive de cost, cum au procedat alte companii la nivel naţional. Din contră, volumul de lucru creste şi avem nevoie de oameni. In ceea ce priveste salariile, noi avem un model de salarizare şi de comisionare prin care incercam sa-i stimulam pe cei cu performanta foarte bună iar celorlalti incercăm să le oferim o compensaţie echitabilă.

TN : Mai faceti angajări in aceasta perioadă?

A.B.: Da, mai facem.

TN: Ce calitaţi trebuie sa aiba o persoană pentru a deveni “recuperator” de datorii? Trebuie sa fie un bun negociator?

A.B.: Nu neapărat, aceasta calitate se invată. Candidatul respectiv trebuie sa aibă o bună capacitate de a invata, şi acest lucru se poate face numai din situaţii reale. El trebuie sa fie energic, trebuie să aibă o bună capacitate de comunicare şi trebuie sa fie atent la multe informaţii, pentru ca in timp scurt să poată să ii dea replica interlocutorului. Daca cineva merge doar după un stereotip, după un call-script, nu va avea succes. Trebuie sa poti urmări debitorul şi să-i dai raspunsurile potrivite, ca sa-ti crească sansele de a recupera banii de la el.

TN: In opinia dumneavoastră, de unde a pornit criza economică?

A.B.: Criza a pornit din Statele Unite de la imprumuturi date fara discernămant. Acele NINJA loans, date chiar şi oamenilor fără venituri, fără joburi şi fără bunuri. Aceste imprumuturi nu au mai fost returnate, şi de aici au apărut o multime de probleme.

TN : Nu se aseamănă aceste imprumuturi date foarte usor cu creditele date anii trecuti in Romania, doar cu buletinul?

A.B. : Nu se compară valorile. Acele credite din Statele Unite erau credite imobiliare. E vorba de un imprumut de o sută de mii de dolari pentru un singur cetătean care garanta cu casa pe care urma să o cumpere. Problema este că o casă care valora, să zicem, 30.000$ ajunsese să se vândă cu 150.000$.

TN: Si cum a ajuns in Europa aceasta criză?

A.B.: Băncile foarte mari dau bani la băncile medii, băncile medii dau bani la băncile mici, băncile mici dau bani la companii şi la populaţie. Toate băncile, cand au nevoie de bani, se imprumută de undeva, din sistemul financiar. Cand o bancă foarte mare se prăbuseste, automat le afectează şi pe celelalte mai mici. Efectul general este lipsa de incredere, băncile nu mai au incredere intre ele. De asemenea, se poate ajunge ca nici populaţia să nu mai aiba incredere in bănci.

TN: Americanii, ca sa stopeze acest efect, au pompat bani in acele banci foarte mari. Au garantia ca banii vor ajunge şi la bancile mai mici care au probleme?

A.B. : In acest scop se crează multe programe şi politici guvernamentale in Statele Unite. In plus de asta, tot sistemul financiar e interconectat, o dată prin modul de finantare, şi in al doilea rand prin faptul ca investitiile sunt trans-naţionale. De exemplu, Societe General, care are BRD-ul la noi, are investitii in Statele Unite. Automat, şi bănci europene care aveau investitii peste ocean au fost lovite de această criză.

TN: Statele Unite au inceput deja sa-si revina din criză?

A.B. : Acolo sunt anumite semne bune, in special numărul de tranzactii imobiliare care e in crestere. Dar această crestere se datorează faptului ca se vând multe apartamente la executari. De exemplu, un apartament care inainte de criză costa 130.000-150.000$, acum el se vinde la 15.000-30.000$. Banca il scoate la executare pentru suma pe care trebuie să o recupereze. Cu toate acestea, nu cred intr-o revenire totală, la fel cum a fost inainte de criză. Atunci a fost o perioadă de crestere extraordinară. Economia are cicluri economice iar ciclul de crestere trecut a fost cel mai mare din istoria omenirii. Această crestere nu va mai fii posibilă mult timp de acum inainte. Primul pas care va trebui facut este să se opreasca scăderea. De abea după aceea putem vorbi de crestere economică, peste vreo doi-trei ani.

TN: EOS KSI Romania a recuperat creanţe inclusiv pentru clienti din America. Din cauza crizei s-a desfiintat aceasta colaborare, ce s-a intamplat?

A.B: Au fost doi factori principali. Rata somajului in Statele Unite a ajuns la aproape 10%, iar costul fortei de muncă a scăzut. S-a micsorat foarte mult diferenta intre costul unui angajat din Romania şi unul din SUA. Al doilea factor este o presiune existentă ca joburile din SUA să fie adresate americanilor şi nu altor state. Acum putem vorbi de ‘insourcing’ in loc de ‘outsourcing’. Prin urmare, clientul american a dorit să ofere locuri de muncă americanilor, in locul străinilor. S-a luat aceasta decizie desi eficienta EOS Romania in 2007 a fost peste toate cele 5 firme de recuperare din Statele Unite cu care lucra clientul respectiv. Ceea ce trebuie noi să intelegem, este că această competitie pentru locuri de muncă şi pentru capital, va fii foarte mare in viitor.

TN : In Romania când credeti ca lucrurile vor reveni la normal ?

A.B. : Se spune ca noi vom atinge fundul sacului in acest an sau la inceputul anului viitor, urmând ca in a doua jumatate a anului 2010 lucrurile sa inceapă să functioneze mai bine.

TN: Vă multumesc!

Sursa: Interviu realizat de TibiNews, 8 mai 2009

Radarele fixe, cu exceptia celor de pe DN 1, au fost interzise Mai 7, 2009

Posted by tibinews in Rutier.
add a comment

radar-fix

Radarele fixe instalate si gestionate de comunitatile locale au fost interzise de Inspectoratul General al Politiei Romane din cauza numeroaselor contestatii depuse de soferii amendati, a declarat pentru HotNews.ro, biroul de presa al IGPR.

Singurele radare fixe functionale sint cele de pe DN 1. Reamintim ca radarele fixe din 27 de judete erau montate de doua firme din Cluj. Hotararea de suspendare a radarelor apartine Politiei si se mentine pana cand vor fi reglementate toate aspectele legislative legate de solicitarea Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP), a precizat sursa citata.

Decizia vine dupa ce ANRMAP a sesizat Parchetul cu privire la procedurile de atribuire a contractelor de achizitie publica, potrivit Mediafax. Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP) a anuntat ca va cere in justitie anularea unor contracte privind amplasarea radarelor fixe care nu respecta procedurile de atribuire a contractelor de achizitie publica.

Politia a retras avizul de functionare al radarelor fixe amplasate de autoritatile locale pana la reglementarea problemelor legislative. In continuare, tronsoanele de drum care erau acoperite de astfel de radare fixe vor fi gestionate prin radarele mobile ale Politiei.

Amenzile aplicate inainte de 24 aprilie raman in vigoare.

Sursa: Hotnews.ro